London.

Sunt de acum 5 luni de cand colind strazile Londrei. Multe impresii am strans. Insa cea mai pregnanta este aceea ca fiecare zi in Londra parca ar fi o zi de Halloween. Nimeni nu pare a fi "normal" si daca mai iesi si seara din casa, ai toate personajele posibile. Iar o zi de Halloween intrece imaginatia unui om "normal".Partea buna, poti fi "anormal" fara sa fii judecat. deci daca iti vine sa porti o punga pe fata cu 2 gauri pentru ochi, nu vei atrage prea mult atentia. te poti aseza in mijlocul trotuarului turceste cu o carte in mana si nu cred ca te va deranja cineva. (inca nu am incercat asta cu cartea, dar m-am asezat in mijlocului unui shopping centre sa imi schimb o pereche de papuci si nu a fost nimeni uimit). in caz ca ai uitat sa iti faci manechiura acasa, sa te machezi sau, mai rau, sa spargi cosurile prietenului tau de pe fata,poti sa o faci foarte calm in metrou. nu esti "unicat". te poti imbraca si in pijamale chiar, va crede lumea ca e costumul tau national, chiar daca nu stie nimeni de unde vii. Mda, toate ca toate, dar nu uita te rog sa fii amabil si sa zambesti frumos. Altfel ai sa strici tot farmecul.

Aici toata lumea e gata sa iti dea o mana de ajutor, chiar daca nici ei nu stiu cum sa ajunga unde ai tu treaba sa ajungi. Toti zambesc si cuvintele de baza sunt "multumesc" si "te rog". Treb

uie sa recunosc ca inca mai am probleme la acest capitol. Si nu pot sa zic ca nu am cei 7 ani de acasa. 70% din pasagerii metrourilor, autobuzelor au o carte in mana. Felicitari lor! As vrea sa apuc ziua cand am sa vad acest fenomen si in Romania. Acasa ma simteam uneori jenata cand citeam in autobuz si parca toata lu

mea ma considera ciudata. Aici ma simt jenata cand merg singura pe metrou si nu am nici un material cultivator.

Ce altceva sa mai zic? Respir cultura. Atat. Sa nu discutam despre toate abjectiile prezente aici.

Anyway, I simply love London!